În aceste timpuri în dinamică, este dificil să stabilim o traiectorie spre ziua de mâine. Prea multe variabile. Dacă ne referim la domeniul tehnic, cu toate ramurile sale, schimbarea este la ordinea zilei. Cercetarea, acolo unde se face de adevăratelea, împinge industria spre noi orizonturi. Diversitatea, mă împiedică să fac afirmații ferme despre domeniul tehnic, dar ce este cert și pot spune cu ușurință privind în jur, acest domeniu tehnic este acum foarte puternic informatizat și automatizat. Ceea ce odată se afla negru pe alb, pe o bucată de hârtie, acum este bine criptat și interconectat. Deschizând astfel calea către progres.
Incipitul proiectării AutoCAD
Procesul de proiectare începe de la o idee ce va urma calea hârtiei, negru pe alb. Dar în loc să se oprească aici, în loc să înceapă un calcul laborios pe hârtie, idea evoluează mai departe. Sisteme numerice avansate, pot prelua această idee și o pot întoarce pe toate părțile. Avem aici sisteme de modelare geometrică, simulare numerică folosind analiza cu elemente finite. Avem programe de simplificare și reproiectare. Există programe de pregătire pentru fabricație. Folosim programe pentru optimizarea modelului virtual astfel generat. Putem aduce modelul în realitate sub formă de prototip și procesul continuă. Toate acestea pornind de la idee și recurgând la unelte de analiză și optimizare avansate. Acesta este modul de calcul și proiectare modern.
În drumul spre a deveni proiectant de sisteme tehnice, nu renunț la hârtie și creion. Hârtia și creionul sunt acolo ca să mă ajute să prind ideile generate de mintea mea. În procesul de proiectare va exista mereu o etapă de predimensionare. Această etapă este premergătoare digitalizării ideii din incipit și depinde de experiența proiectantului. Apoi mai depinde și de priceperea acestuia în a se exprima într-un program de proiectare. Proiectantul nu e desenator, nu e TCMist, deși ar fi bine, nu e specialist în toate ci știe din fiecare. Perfecționarea produsului se face în altă etapă, mai târziu, când în procesul de proiectare apar mai mulți specialiști.
Despre programare în proiectarea cu AutoCAD
Având în vedere cele expuse pot spune cu certitudine că, pe lângă comanda creionului și a cunoștințelor tehnice generale, proiectantul și inginerul trebuie să stăpânească și tehnica de calcul, respectiv totalitatea programelor ce ajută în proiectare. Nu trebuie să fie specialist în ele, dar trebuie să le cunoască abilitățile. În acest spirit m-am gândit la AutoCAD acum când scriu despre el. Este un program performant cu vechime în domeniul tehnic. Are multe funcții și este folosit de specialiști din întreaga lume. Nu este singura aplicație de proiectare asistată de calculator și în mod cert nu încerc s-o prezint ca cea mai bună. Dar în procesul de a deveni inginer a fost printre primele aplicații de proiectare ce mi-a fost prezentată. Lucrez cu această aplicație de peste zece ani, dar cu atât mai mult în ultimii cinci, când am predat semestru de semestru studenților de la Politehnică. Îl cunosc bine, aș spune. Mereu mai găsesc câte ceva să-mi stârnească o curiozitate oarecare. Având în vedere faptul că are și un limbaj de programare încorporat aș putea spune că am învățat programare fără să fac programare, prin simpla folosire a acestui program pentru desen tehnic.
Proiectarea și inovarea
Natura din jur permite inspirația pentru invenția drumului spre viitor. Există posibilități nebănuite de noi pentru inovare. Sunt ascunse și trebuie scoase la lumină. Citind și aflând. Acest spațiu înconjurător în care ne învârtim cu toții, este format din trei componente. O componentă naturală, ce cuprinde totalitatea faunei și florei, este muza. Alte două componente aparțin omului, anume, o componentă artizanală și una fabricată în serie. Pentru această a treia componentă mă refer în continuare la felul ei și cum se poate aborda. Primele două provin din natură, fie faună și floră, fie din mâna omului.
În continuare, luând în calcul cele de mai sus, pot propune AutoCAD ca unealtă de dezvoltare de idei tehnice fie ele la nivel conceptual sau pentru pregătirea pentru fabricație. Sigur, pregătirea pentru fabricație presupune ampla cunoaștere a procesului de fabricație și a mașinilor unelte ce execută piesele proiectate cu acest program. Nu poate acoperi toată gama de aplicații pentru pregătirea pentru fabricație, dar cel puțin partea de modelare geometrică și generarea desenelor de execuție, le poate face cu succes. Un astfel de program trebuie să-și găsească locul în tolba cu abilități ale unui bun inginer.
Mai devreme discutam de automatizare. Pe lângă procesul de proiectare, linie cu linie, programului i se mai pot cere și câteva unelte legate de automatizarea procesului de proiectare. De exemplu are capacitatea de a permite realizarea unei biblioteci cu obiecte standard care se folosesc repetitiv. Permite programarea unor decizii în desen în funcție de anumiți parametri. Ca să ușureze munca de proiectare, are și o serie de biblioteci standard care sunt populate deja cu piese de asamblare sau transmisie. Vorbim aici de varianta standard de program, nu cea specializată. Cu o variantă specializată de AutoCAD funcționalitatea programului este extinsă pentru acea parie de specialitate. Firește, inteligența programului nu se oprește aici. Dispune și de un set de unelte pentru proiectare parametrică ce dispune de blocare geometrică și dimensională. Pot să desenez o piuliță și să-i atașez un tabel parametric. Apoi selectând din tabel un anumit diametru, desenul se generează și se adaptează după dimensiunile selectate din tabel.
Perspective de învățare cu AutoCAD în inginerie
Avem acest program. Ce facem cu el? Ei bine, ca inginer poți învăța tehnică reprezentând diverse obiecte din domeniul tău în acest program. Reprezentând scheme electrice sau transmisii mecanice putem ajunge la o mai bună înțelegere a sistemelor tehnice studiate. În absolut toate cazurile când se reprezintă o piesă sau un circuit pot ajunge la o înțelegere fundamentală a obiectului reprezentat. Un lucru este să privești o schemă și altul să o reprezinți. Pe parcursul procesului poți afla de ce se reprezintă așa și nu altfel și toate particularitățile care însoțesc procesul.
Locul și momentul când avem nevoie de un astfel de program, poate că nu poate fi prezis exact în cariera de inginer a fiecăruia, dar nu aș vrea să fi cel care spune că nu știe sau că nu mai vrea să mai învețe un program în plus. Ce trebuie punctat în încheiere este că indiferent de ce program alegi, e bine, e nevoie ca un inginer să cunoască cel puțin un program de modelare geometrică cu care să se poată exprima. În tolba cu unelte inginerești alături de programe de simulare numerică și limbaje de programare trebuie să se găsească și un program de proiectare asistată de calculator precum AutoCAD.
Eu am pus pentru prima dată mâna și am învățat AutoCAD 2007 deși trecuse de mult anul respectiv. Așa se obișnuia la momentul respectiv. Totuși cunoștințele sunt transferabile și m-am acomodat ușor cu versiunile mai noi. Inițial aveam meniuri derulante, de unde se putea alege unealta și mai apoi, la versiunile după AutoCAD 2010, s-a trecut la panouri cu unelte așa cum sunt în prezent afișate inclusiv în AutoCAD 2022. Ca idee AutoCAD 2007 arăta cam cum arată acum un program de desen gratuit numit LibreCAD. Revenind la AutoCAD, secretul este să înveți să folosești comenzile. Comenzile dau și un plus de viteză desenatorului, dar se și mențin neschimbate de la o versiune la alta din cele mai vechi timpuri. Nu mai trebuie să cauți unelte prin meniuri, scrii comanda de la tastatură și gata. Dacă am știut comenzile și am trecut la o versiune mai recentă acomodarea a fost foarte ușoară.
Programe de calcul în cariera inginerească
Depărtându-ne puțin, pentru a avea o vedere de ansamblu, putem crede că programele au pus stăpânire pe cariera inginerului. Și nu am fi departe de adevăr. Când vezi program pentru modelare geometrică, pentru calcul numeric, pentru desenarea schemelor, e ușor să crezi că lumea e făcută de programe și nu de oameni. La nivel fundamental aceste programe sunt construite de oameni. Ele trebuie să fie înțelese fundamental de către oameni și nu pot fi folosite individual fără cunoștințe prealabile. Folosind un astfel de program ești obligat să înveți tehnică pentru că altfel nu te ascultă sau ce iese la sfârșit din program e fundamental greșit. Ca și cu gugăl de exemplu. E degeaba accesul la informație dacă cel care îl are nu posedă puterea cognitivă de a face asocierile necesare pentru a ajunge la o soluție credibilă și conformă cu realitatea. Asta e valabil pentru absolut toate programele, dacă nu cunoști bazele teoretice ce stau la baza funcționării unui program nu poți să fi sigur că rezultatul pe care l-ai obținut este corect.
După ce înveți cum să navighezi prin desen, sisteme de coordonate, linii, straturi și variabile totul depinde de problema pe care o ai de rezolvat. Complexitatea desenelor poate crește proporțional cu anvergura cunoștințelor tehnice. Programul este ușor de învățat, dacă începi cum trebuie și ți se fixează niște lucruri încă de la început. Numai să nu te blochezi.
Ce poți face dacă te-ai blocat la un desen
E inevitabil. Lucrezi de ceva timp la un desen și te blochezi. Realizezi că te-ai blocat. Încerci să te deblochezi și găsești trei soluții, dar niciuna nu e bună și te reblochezi. Și eu am problema asta și uite cum rezolv ca să pot să-mi termin reprezentarea și să-mi continui viața.
1 Lasă problema să se rezolve singură
O variantă e să lași desenul sub forma în care se găsește și să faci altceva. Este bine-cunoscut faptul că dacă nu ai o soluție pentru o problemă, îi poți amâna rezolvarea. Lasă subconștientul să lucreze în timp ce tu să faci altceva și la un moment dat o să vină soluția.
Ca să fi sigur că nu pierzi vremea fă altceva util. Fie treburi casnice, utilitar-gospodărești cum îmi place mie să zic. Ele îți vor lua gândul de la probleme și te vor face să te concentrezi pe ele. După un timp te poți întoarce la masa de lucru și vei fi întâmpinat de soluție.
2 Pune muzică
Eu lucrez în liniște. Dacă se poate niciun fel de zgomot să nu se producă. Nici măcar clic să nu se audă sau thump thump când tastez nu aș vrea să aud. Ei bine, când am de făcut un desen greu și e plin de probleme cu care trebuie să mă confrunt pun muzică.
Genul de muzică ales, nu e genul preferat. Nici pe departe. Este cel mai stresant și mai neplăcut gen pe care-l pot găsi. Știind că trebuie să suport această muzică până rezolv problema, parcă ideile mă găsesc mai repede. Un semnal de la creierul meu, fac orice numai oprește muzica.
3 Nu e nevoie să cauți rezolvarea încă
Am uneori de făcut un proiect și mă apuc de el. La un moment dat mă opresc că am ratat ceva, sunt perfecționist și mă opresc să repar. Mai apar 4 probleme când încerc s-o rezolv pe prima și mă încurc într-o rețea de probleme ca insecta captivă în plasa păianjenului.
Ce trebuie făcut aici este evitat orice detaliu până la finalizarea primei ciorne complete. E adevărat că de la un detaliu se poate strica tot desenul, dar cel puțin ajungi să atingi această concluzie. Dacă rămâi blocat la început cu nu știu ce detaliu, nu mai ajungi să ai nici prima versiune.
4 Bea un ceai sau o cafea
O băutură savurată în liniște te poate relaxa. În funcție de perioada zilei și de starea generală de spirit optez pentru ceai sau cafea. Dimineața merge o cafea în timp ce seara ceaiul e mai indicat pentru a mă relaxa și a pune ideile în mișcare.
Efectiv procesul de preparare a ceaiului sau a cafelei este o distragere de la probleme. Ba chiar, când vine vorba de cafea, la mine se poate numi ritual. Câte lingurițe, în ce ordine apă, cafea, flacără, de la ce distanță torn cafeaua. E un mod de destindere.
5 Vorbește cu cineva despre asta
Chiar dacă prietenul tău nu e specialist în desen tehnic poți să-i explici în cât mai puține cuvinte ce te macină și cum crezi că ai putea rezolva problema. Deși nu va înțelege mare lucru poate îți va adresa o întrebare sau va exclama ceva ce te va duce pe drumul cel bun.
Când ne înconjurăm de oameni și discutăm despre problemele noastre și auzim problemele altora, parcă ne încărcăm bateriile. Nu pentru că auzim că și alții au probleme ci pentru că ni se ia ceva de pe suflat când povestim despre provocările noastre.
6 Caută pe gugăl
Când soluțiile nu vin, e timpul să căutăm pe net. Desigur și asta este o artă. De regulă încerc să rezum problema la câteva cuvinte cheie. Le scriu și văd ce rezultate apar. Reformulez și încerc o traducere mai apropiată de cum au mai căutat alții. În final găsesc ceva, dacă nu rezolvarea completă, măcar un punct de plecare.
Mai caut și pe forumul Autodesk direct. Acolo găsesc soluții specifice softului și nu deraiez de la subiectul problemei. E și bine organizat și soluțiile sunt bine scoase în relief prin culori. Aici intervin și experți din comunitate dornici să ajute.
7 Intră într-un grup
Am citit numeroase grupuri de AutoCAD. Ele aduc împreună oameni cu același interes pentru AutoCAD. Uneori găsesc elevi de licee tehnice care încearcă să rezolve un desen simplu. Alteori sunt oameni care caută desenatori. Unii caută numai soluții fără să gândească sau dacă se poate să le facă altcineva desenele.
Pe mine mă ajută grupurile deoarece pot să văd ce desene se vehiculează online. Mai culeg diverse probleme de desen demne de prezentat studenților. În general, am găsit foarte multe piese didactice extrase din cărți. Am găsit cataloage cu compilații de piese după dificultate utile pentru învățat și mai ales predat AutoCAD și desen tehnic în general.
8 Uită-te la niște tutoriale
E YouTube plin de tutoriale cu indieni vorbitori de „engleză” și nu numai. Experți în AutoCAD. Am găsit soluții la multe probleme ascultând câteva sfaturi de-ale lor. Partea bună e că se găsesc tutoriale bune și în română. Unele sunt doar traduse altele sunt cu totul originale.
Însuși Autodesk are o mare bibliotecă de tutoriale la ei pe site. Aceasta s-a format datorită evenimentelor lor de tip Autodesk University. Evenimentul ăsta adună an de an specialiști dornici să organizeze ateliere și tutoriale unde arată oamenilor ce au mai făcut cu AutoCAD.
Unele dintre firmele care participă la AU au și propriile siteuri și organizează ateliere de tip webinar unde prezintă soluții la probleme cunoscute, își prezintă produsele, răspund la întrebări. De obicei plec cu multe lucruri învățate de la aceste webinarii. Acestea durează în jur de o oră.
Alte resurse la dispoziție
Mai sunt pe net diverse surse, cum ar fi GrabCAD. Siteuri care pun la dispoziție celor interesați tutoriale, piese în diverse formate. Aceste siteuri sunt de tip fb pentru desenatori. Un dezavantaj al lor este că nu poți avea garanția că piesele sunt corecte. Am avut surprize. Am găsit niște piese foarte frumos reprezentate din punct de vedere estetic, dar când le-am luat la bani mărunți am observat că nu aveau nicio legătură cu tehnica. Erau pur și simplu greșite din punct de vedere tehnic.
McMaster-Carr
Este o super resursă de piese. Dacă la GrabCAD am rezerve cu privire la veridicitatea modelelor din punct de vedere tehnic la mcmaster nu. Se găsesc modelele unor piese standardizate. Sunt oferite atât modele bidimensionale cât și spațiale. Se oferă diverse formate de fișiere.
Ia o carte
AutoCAD Bible e deja un manual intrat în istorie. Practic tot ce poate face acest program e cuprins între coperțile acestei cărți. Are parcă o infinitate de pagini, dar soluția la unele probleme se poate găsi în paginile ei.
Certificare AutoCAD
Există și această posibilitate. Autodesk are un parteneriat cu centrele de test. Pe site sunt trecuți colaboratorii oficiali și poți opta să te certifici. E vorba de un test în urma căruia poți obține certificare ca utilizator sau ca profesionist. Ca utilizator, poți avea șanse să-l iei dacă ai minim 1 an de experiență cu AutoCAD și ca profesionist îți trebuue peste 5 ani.
Testul de certificare se mai poate da și la evenimentele organizate de Autodesk. De exemplu la un eveniment de tip Autodesk University ce are loc anual în mai multe orașe din lume. La noi nu se țin. Dar există în Europa.
Printarea 3D și AutoCAD
Deși nu e conceput pentru așa ceva, poți folosi AutoCAD pentru modelarea solidelor pentru imprimare 3D. Tot ce trebuie să ști este că după ce faci modelul trebuie să fi foarte atent la setările de export. Dacă setările nu sunt corecte, pot să apară deviații de la modelul vizibil în program.
Poți să lucrezi ca desenator
Orice birou de proiectare are nevoie de desenatori. Sunt și cei care transferă desene realizate inițial în alte formate de exemplu hârtie sau PDF și le trec în AutoCAD. Sunt angajatori interesați să-ți schimbe furnizorul de pachete de proiectare și ar avea nevoie de desenatori care să le convertească proiectele.
Firmele de construcții, cele de arhitectură, birourile de proiectare mecanică folosesc funcțiile programului și au nevoie de oameni răbdători. Mai sunt și proiecte la care se poate participa ca independent și acolo se lucrează pe echipe.
Anunțurile de pe site-urile de recrutare au tot felul de referiri la AutoCAD. Unii cer desen 2D, alții vor să implementeze un proiect. Mai e și posibilitatea când AutoCAD nu este principala ocupație a celui căutat de aceste site-uri, dar este cerință de angajare.
Online, pe site-urile de freelance, se pot găsi proiecte cu aplicabilitate vastă. Aici mai e loc pentru a câștiga clienți sau a-ți crește nivelul de cunoțtințe în funcție de ce se cere pe acolo. Un astfel de site e Upwork, dar mai sunt și altele.
În cursulstudierii programului se pot găsi multe întrebuințări pentru el. Fie că vrei să-l înveți ca unealtă inginerească de bază sau pentru că ai o materie la care se cere, el e util.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu